-
1 a iubi pe cineva din toată inima
to love smb. with all one's heart.Română-Engleză dicționar expresii > a iubi pe cineva din toată inima
-
2 a munci din răsputeri / din toată inima / din toate puterile
to work with all one's mightto work with a will.Română-Engleză dicționar expresii > a munci din răsputeri / din toată inima / din toate puterile
-
3 a năzui (din răsputeri / din toată inima) către / după / spre ceva
to strain after smth.to be out for / to smth.Română-Engleză dicționar expresii > a năzui (din răsputeri / din toată inima) către / după / spre ceva
-
4 a primi pe cineva cu toată inima
to make smb. free of one's house.Română-Engleză dicționar expresii > a primi pe cineva cu toată inima
-
5 a râde din toată inima
to have a good laughto laugh heartilyto enjoy a good laugh. -
6 a se ruga de cineva în genunchi / din suflet / din toată inima
to entreat smb. earnestlyto be instant with smb. (to do smth.)to beg hard / on one's knees.Română-Engleză dicționar expresii > a se ruga de cineva în genunchi / din suflet / din toată inima
-
7 din toată inima
with all one's heartfrom the bottom of one's / the heartwith one's whole heartglumeţ with a heart and halfwith all my soul / heart. -
8 sper din toată inima
I hope / wish to goodness. -
9 a râde cu poftă
-
10 din tot sufletul
См. также в других словарях:
inimă — ÍNIMĂ, inimi, s.f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracţiile sale ritmice, circulaţia sângelui în organism, la om şi la animalele superioare;… … Dicționar Român
cordial — CORDIÁL, Ă, cordiali, e, adj. (Adesea adverbial) Care porneşte din toată inima; afectuos. [pr.: di al] – Din fr. cordial. Trimis de IoanSoleriu, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 Cordial ≠ glacial, rece Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
neîmpărtăşit — NEÎMPĂRTĂŞÍT adj. v. INIMĂ (II. 1.). Inima (I 1) considerată ca sediu al sentimentelor umane: a) (În legătură cu bucurii, plăceri) I s a bucurat inima când a auzit vestea cea bună. ♢ loc. adv. După (sau pe) voia (sau pofta) inimii = după plac,… … Dicționar Român
hierochuntica — MẤNĂ, mâini, s.f. I. 1. Fiecare din cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebraţului, care se termină cu cele cinci degete. ♢ loc. adj. De mână = a) făcut cu… … Dicționar Român
inimos — INIMÓS, OÁSĂ, inimoşi, oase, adj. 1. Curajos; viteaz. 2. Bun, mărinimos, generos. 3. Care suferă, care se consumă pentru ceva mai mult decât ar trebui; pasionat. 4. (Rar) Făcut cu toată inima. – Inimă + suf. os. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 … Dicționar Român
bucuros — BUCURÓS, OÁSĂ, bucuroşi, oase, adj. 1. Care este cuprins de bucurie, care reflectă bucuria: p. ext. vesel. ♢ expr. A fi mai bucuros să... (sau când, dacă...) = a prefera să... 2. (Adesea adverbial) Care face ceva cu plăcere, din toată inima. ♦… … Dicționar Român
mână — MÂNA DIÁVOLULUI s. v. regină. Trimis de siveco, 12.11.2008. Sursa: Sinonime MÂNAMAICIIDÓMNULUI s. v. palma maicii domnului, palma pământului. Trimis de siveco, 03.11.2007. Sursa: Sinonime MÂNĂ s. 1. (anat.) membru superior, (înv. şi reg.)… … Dicționar Român
mânecă — MẤNECĂ, mâneci, s.f. 1. Parte a îmbrăcămintei care acoperă braţul (în întregime sau în parte). ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a insista, a stărui (pe lângă cineva) pentru a obţine ceva; b) a atrage atenţia (cuiva) că minte sau… … Dicționar Român
plăcere — PLĂCÉRE, plăceri, s.f. 1. Acţiunea de a plăcea şi rezultatul ei; stare afectivă, fundamentală, determinată de satisfacerea unor tendinţe, a unor cerinţe vitale; sentiment sau senzaţie de mulţumire, de bucurie, provocate de ceva care satisface… … Dicționar Român
adânc — ADẤNC, Ă, (1) adânci, adj., (II) adâncuri, s.n. I. adj. 1. (Despre ape, cavităţi sau lucruri concave) Al cărui fund se află la o distanţă (relativ) mare de marginea de sus, de suprafaţă; adâncit, afund, adâncat, adâncos. ♢ expr. (A ajunge, a trăi … Dicționar Român
din — prep. I. (Cu sens local) 1. (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) Oglinda din perete. 2. (Introduce un complement care arată punctul de plecare) A ieşit din casă. ♦ (În corelaţie cu prep. în … Dicționar Român